Selectează o Pagină

Ni s-a întâmplat fiecăruia dintre noi, ca la un anumit moment dat al vieții noastre să observăm că pe piele ne-a apărut o erupție urticariană, însoțită de prurit (mâncărime). O numim generic: alergie. Adesea am și asociat-o unui consum de mezeluri sau preparate din carne, alții știu că fac urticarie după o expunere a extremităților la temperaturi scăzute, sau după inhalarea de produse petroliere, praf, polen, perișori ai frunzelor de porumb, spray-uri, păr de pisică, câine….și enumerarea ar putea continua cu peste 4.000 de substanțe, care până-n prezent se cunosc a fi generatoare de alergii.

Histamina este o substanță prezentă în cantități mai mari sau mai mici într-o serie de alimente.

În condiții normale ea este rapid metabolizată de niște enzime numite aminoxidaze. Însă există numeroase persoane care prezintă o încetinire a activității acestor enzime, apărând astfel un risc de a dezvolta intoleranță la Histamina Principala enzimă implicată în degradarea Histamina se numește diaminoxidaza (DAO). Reducerea capacității de distrugere a Histamina din cauza activității alterate a DAO poate produce manifestările de mai în continuare menționate, iar alteori, chiar și dureri de cap, diaree, brohospasm, scăderea tensiunii arteriale sau neregularități ale bătăilor inimii.

Avem de-a face cu o veritabilă intoleranță la histamina,

atunci când în organism s-a acumulat mai multă Histamina decât acesta este capabil să proceseze / metabolizeze:

  • consumul de alimente bogate în Histamina sau/și
  • consum de băuturi alcoolice sau/și
  • priza concomitentă a unor medicamente care eliberează Histamina sau blochează DAO

Alături de putrescină, cadaverină, indol, scatol și amoniac, rezultă și Histamină

în cadrul proceselor de putrefacție din intestinul gros (colon), după consumul alimentelor de origine animală (carne, lapte, brânză, smântână, ouă). Alimentele de origine vegetală sunt degradate în colon pe cale preponderent fermentativă, iar în cazul unei insuficiențe sau lipse de fibre alimentare din dietă (care survine prin alimentarea cu produse preponderent de origine animală), ce să producă un baraj în calea absorbției, din colon se vor absorbi cantități însemnate de H., cu un răsunet asupra întregului organism.

Odată instalată o sensibilitate la un anumit alergen

(substanță capabilă de a declanșa o reacție alergică prin mecanism histaminic), în timp ea va evolua și doar foarte rar ea va stagna, cuprinzând și alte substanțe la care până atunci nu făceam alergie.

Sunt persoane care întreaga viață nu știu ce este aceea o alergie (tot mai rare în ultimii ani). Alteori, anumite persoane cunosc manifestările alergice ușoare(strănut, curs de nas, lăcrimare +/- urticarie). Etapa următoare însă presupune apariția unor manifestări / boli destul de grave: migrene repetate și îngrozitoare, astm, ulcer gastroduodenal. DACĂ se menține contactul cu Histamina și DACĂ aceasta este continuu adusă în organism se poate trece în forma a III-a, adică într-o boală autoimună, boală extrem de severă și invalidantă, în care organismul luptă împotriva lui însuși autodistrugându-se!

Intoleranța la Histamina este consecința directă a unui dezechilibru

dintre acumularea Histamina și capacitatea organismului de a o distruge. Histamina apare în alimente datorită activității bacteriilor, ce decarboxilează HYS.

Astfel ea există în cantități importante în alimentele fermentate (murături, borș de putină, brânză +/- topită, iaurt, vin, bere), sau/și bogate în proteine (carne și preparate din carne), dar în cantități foarte mari în alimentele alterate. Cantitatea de Histamina crește direct proporțional cu perioada de păstrare a alimentelor, dacă acestea sunt pregătite după un timp (mai) îndelungat de stocare și/sau re-încălziri repetate. Întotdeauna însă, persoanele care au un deficit de DAO, prezintă

  1. beneficii MAJORE ale stării lor de sănătate DACĂ elimină din alimentația lor sursele și inductorii de histamină.
  2. alterări (tot mai) grave ale stării lor de sănătate, DACĂ NU elimină din alimentația lor sursele și inductorii de histamină, datorită neștiinței sau ignoranței.

Alimente care conțin Histamină

  • Histamina a fost descoperită în băuturile alcoolice (datorită fermentației), conținutul în această substanță fiind un reper al calității băuturii respective și în special la vinuri.
  • Există unele varietăți de pește oceanic (de regulă) care conțin cantități absolut năucitoare de histamină în carnea lor, datorate mai ales condițiilor improprii de refrigerare din timpul transportului și a depozitării necorespunzătoare, factori care determină acumulări masive de histamină.
  • TOATE produsele lactate conțin histamină (dar cu predilecție cele fermentate), fiind produsă de unele specii de lactobacili și streptococi.
  • Histamina există și-n preparatele din carne, mă refer aici cu deosebire la mezeluri, alături de anumite amine biogene, cum ar fi putrescina și cadaverina.
  • Oțetul din vin roșu poate conține la rându-i cantități redutabile de H.

De mulți ani se cunoaște și faptul că arahidele sunt un aliment extrem de alergizant, care ar fi bine să lipsească din alimentația persoanelor atopice (alergice).

Cunoscând aceste lucruri, este lesne de înțeles de ce la atopici, produsele sau alimentele enumerate mai sus (dar și mierea!), ar fi bine să nu se regăsească în dieta cotidiană. 

Un rol preventiv important în cadrul manifestărilor alergice

îl are și consumul zilnic de alimente care conțin:

  • vitamina C: măceșe, coacăze negre, kiwi, frunze de pătrunjel, de hrean, varza, citricele, mărar, tarhon, ardei, măcriș, fragi etc.;
  • magneziu: curmale, soia, ciuperci, semințele de floarea soarelui, germenii de grâu;
  • usturoiul, prin cantitatea mare de sulf pe care o posedă, reduce sensibilitatea la alergii;
  • carențele de vitamină F sporesc riscul alergic. Vitamina F se găsește în toate semințele plantelor oleaginoase și-n plantele care sunt surse de vitamina E;
  • mușețelul are și el proprietăți anti-histaminice.